Film One hundred foot journey - viata unui bucatar indian in Franta

Saptamana 117
One hundred foot journey (2014)

one-hundred-foot-journey-film-review

Mi-a fost recomandat acest film de cateva luni. Nu stiu cum de mi-a luat atata pana sa il vad, probabil fiindca am vrut sa iau o pauza de la filmele in stil bollywood. A fost o perioada in care ma uitam numai la filme indiene si am zis GATA (e timpul pentru altceva asa ca am trecut la spaniole si frantuzesti :). Da mereu am asa cate o perioada ... Bine ca mi-am revenit, fiindca filmul acesta chiar merita sa-ti rupi 2 ore intr-o duminica mohorata si sa-l vezi. O sa te binedispuna.

Filmul ne aduce in prin plan familia Kadam, originala din India, care au cautat sa-si refaca viata in Anglia (dar acolo sunt prea multi indieni) asa ca s-au hotarat sa incerce in Franta. Misiunea lor e sa deschida un restaurant cu specific indian.
Masina li se strica in Sudul Frantei, intr-un sat mic si linistit numit Saint Antonin Noble Val. Initial intentioneaza sa-si repare masina si sa mearga mai departe spre zone mai prietenoase, eventual intr-un oras mai mare dar cum bugetul lor e limitat si acolo exista o casa imensa de vanzare la un pret bun decid sa o cumpere si sa-si deschisa acolo restaurantul mult visat.
Singura problema e ca vis-a-vis,  se afla un restaurant vechi, cu traditie in regiune, numit  Le Saule Pleureur. Acesta e un restaurant bun, frantuzesc, `premiat` cu doua stele Michelin si administrat de doamna Mallory, o femeie ce cunoaste bine cerintele francezilor de aceea restaurantul ei se ridica la cele mai inalte standarde.
Initial cele doua restaurante se angajeaza intr-o lupta culinara, pana cand Madame Mallory recunoaste talentul lui Hassan ca si bucatar si il ia sub aripa ei.

Ce mi-a placut la acest film? In primul rand e foarte frumos din punct de vedere vizual. E o placere sa te uiti chiar si numai pentru peisaje si modul in care e prezentata viata rurala din Franta. Apoi, mi-a placut fiindca e o radiografie reala a mentalitatii francezilor. Nimeni nu iti da credit (fiindca francezii sunt cei mai buni, nu?), sunt rasisti, rautaciosi, invidiosi, dar toate astea pana ajung sa te cunoasca. Fiindca apoi se imprietenesc cu tine, mai ales daca vad ca au de castigat ceva. Evident filmul prezinta in final ideea de Liberte-Egalite-Fraternite.
Poti sa stii din primele 20 de minute cum se va termina, dar imaginile frumoase te tin in fata monitorului. Si cum eu scriu o rubrica de filme cu calatorii, am sa zic ca e un film foarte bun fiindca iti trezeste toate simturile (in special cele gustative) si te face sa-ti notezi in vacantele viitoare restaurantele cu stele Michelin. Filmul acesta mi-a amintit mult de cartea ``Un An in Provence``, unde scriitorul tot asa vana cele mai bune restaurante din regiune si `normalmant` le incerca pentru inceput pe cele ce aveau faimoasele stele. Si fiindca bucataria e la Franta acasa (inovatia, talentul, originalitatea) nu puteau sa nu aduca in discutie noul trend `bucataria moleculara`, cea mai mare fita culinara a momentului. Ceea ce din nou mi-a placut, fiindca m-a facut sa simt ca e un film actual, ca a adus ceva nou fata de celelalte filme de accelasi gen cum ar fi: Julie&Julia sau Chocolat.

one-hundred-foot-journey-film-calatorii

L-ati vazut? V-a placut? 

Click aici pentru a vedea mai multe -> FILME CU CALATORII

6 comentarii : Leave Your Comments

  1. Din punct de vedere vizual mi-a placut si mie, insa altfel nu m-a impresionat prea tare. Nu stiu, cred ca ma asteptam la mai mult dupa ce am vazut trailerul. Dar a fost un film relaxant intr-adevar.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu am citit mai întâi cartea care mi-a plăcut mai mult ca filmul. Filmul are frumusețea lui. Merită văzut pentru subiect, peisaje și actori.

    RăspundețiȘtergere
  3. N-am auzit pana acum de bucatarie moleculara. Ce o mai fi si asta? Am sa caut filmul sa intru si eu in randul lumii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am citit anul trecut o cronică a cărții și am decis că m-ar interesa. Din păcate nu am reușit încă să o citesc, este în așteptare pe listă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mi-a placut mult filmul, nu ma asteptam sa imi placa si sa ma relaxeze atat de mult, pentru ca intr-adevar, sunt scene previzibile

    RăspundețiȘtergere

Jurnale de calatorie