Urmareste Enciclopedia calatorului independent 

 | ABONEAZA-TE PE E-MAIL | FACEBOOK | INSTAGRAM |

Impresii Backwaters - Paradisul tropical din Kerala

Ultima mea zi de vacanta in India, ultima mea zi in Kerala. De maine voi fi in Malaezia. 
Inainte sa zbor de aici mai am o ultima excursie de bifat. Excursia cu barca pe canale in Backwaters. Sincer va spun ca nici prin cap nu-mi trecea acum 5 zile, cand am venit in Kerala, ca voi face excursia asta in ultima zi, cu cateva ore inainte sa zbor din India in Malaezia, dar asa e aici. Planurile de acasa rareori se potrivesc cu cele din targ. Mai exact, excursiile nu sunt zilnice si in zilele in care sunt s-ar putea sa fie greva la mijloacele de transport, asa ca trebuie sa te acomodezi din mers. De aceea am ajuns sa-mi rezerv excursia asta pt ultima zi. Pt ca n-am gasit nici o excursie mai rezonabila la pret si cu opriri mai interesante decat cea prezentata in brosura Hostelului am platit-o pe aceasta. Oricum imi va fi mai comod asa.

Impresii-Backwaters-India-Kerala

Vacanta in India am facut-o pe cont propriu.
Biletul de avion l-am luat cu 450 euro dus-intors de >>> AICI . Prima saptamana am stat intr-un apartament rezervat prin AirBNB, site pe care primiti un cupon de 20Euro din partea mea, la prima rezervare daca va faceti un cont nou gratuit >>> VOUCHER AICI  
Restul noptilor le-am rezervat din mers, pe drum, folosind >>> Acest site unde am prins mereu oferte last minute cu 50% reducere.

Programul ultimei mele zile in India arata asa:


- Dimineata o sa-mi fac bagajele pentru plecare fiindca trebuie sa eliberez patul
- Excursie pe canale cu barca de la 9 am la 5 pm. Excursia a costat 850 rupi (50 ron) si include o zi pe canale si lacuri cu barca traditionala, cu oprire in doua sate izolate de pescari. Intr-un sat vom vedea o ferma eco unde ne vor fi prezentate condimente si ni se va povesti despre viata oamenilor de aici si a doua oprire o vom face intr-un alt sat unde vom lua masa in gospodaria oamenilor. Pranzul este inclus. La fel si transportul dus-intors de la Hostel la locul de imbarcare.
- Cand ma intorc la Hostel o sa am timp (sper) sa-mi cumpar ceva de mancare pt avion 
- La 7 pm am busul spre aeroport si la 11 pm decolez din Cochin spre Kuala Lampur (Malaezia) unde voi ajunge la 6 dimineata, ora locala.

Cu un asemenea program va dati seama ca n-am dormit prea bine azi noapte. Sunt stresata putin de plecarea in Malaezia, o tara despre care simt ca nu am citit suficient. Nici nu sunt sigura ca stiu sa ajung de la aeroport la Hostelul ce mi l-am rezervat. Acolo nu o sa mai am net, fiindca  numarul de India si datele de aici nu o sa-mi mai foloseasca la nimic in Malaezia, deci 1000 de ganduri mi-au trecut azi noapte prin cap, in timp ce incercam sa-mi alung demonii si sa ma gandesc ce excursie frumoasa voi face astazi. 
M-am trezit la 7 dimineata, mi-am pregatit bagajul de plecare in cel mai mic detaliu, fiind atenta sa separ lucrurile pentru bagajul de mana, de cele pentru bagajul la cala, mi-am trecut in telefon toate datele (adresa, nr de telefon, directionari) pentru cazarea din Kuala Lampur si am coborat  la receptia Hostelului dupa ce am mai verificat o data prin camera si in jurul patului sa nu cumva sa-mi las pe aici incarcatoare, haine, cercei, sandale etc. Cred ca am reusit sa-mi disper colegii de camera cu miscarea asta, dar pt linistea mea ulterioara, am preferat sa ignor bombanelile lor.

Nici n-am coborat bine la receptie ca ma si ia in primire Jonny, ghidul nostru de azi care imi pune bagajele in spatele tejeghelei si ma conduce spre usa. Spun adio la micul dejun. Asta e prima data cand sunt preluata in excursie cu 30 de minute inainte de ora stabilita. Aflu apoi ca excursia asta este intr-un fel ca celelalte ce le-am facut in Bangalore, mai exact fiecare turist e preluat de la Hostelul/Hotelul lui, deci prima ora o pierdem prin Kochi, facand numeroase opriri la Hoteluri. Apoi inca o ora o petrecem pe drumul propriu zis spre canale. Fiind prima ce am urcat in autocar mi-am adujedcat toata bancheta din spate, pe care initial m-am lungit si acum m-am culcat la propriu. Trebuie sa-mi incarc bateriile ca sa duc cu bine la capat cele doua zile grele de azi si maine. Cine stie daca o sa pot sa dorm pe avion ... (zborul fiind doar de 4 ore).
M-am trezit cand autocarul a facut o frana brusca si ghidul ne-a spus sa coboram, fiindca de aici vom fi dusi cu niste masini de teren pana la barca. 3 Jeep-uri decapotabile ne asteapta. Suntem in jur de 40 de turisti ce vom fi impartiti cate 12 in fiecare masina si in aceasi formatie vom urca in barca. Jonny tine mult sa ne prezentam fiecare. Numele si din ce tara venim. Ma gandesc ca e vorba de o statistica personala. Jeep-ul nostru porneste in linie dreapta pe un drum de tara. In nici 5 minute oprim pe malul raului. Ma bucur enorm cand vad ca nu este nici un port, nici o zona turistica cu zeci de barci si vapoare. Realizez acum de ce, cei de la Hostel au insistat sa fac excursia asta, fiindca intr-adevar in afara de noi, nu mai e nimeni aici. Pana sa urcam in barca Jonny insista sa ne cumparam multa apa si ceva de rontait de la un un butic din sat. Probabil este o forma de a sustine economia locala. Imi cumpar un shake de mango cu lamaie, apoi inca unul la pachet, o sticla de apa si o punga de banane prajite. Ultimul meu mic dejun in India pe care il iau in barca. O barca traditionala, facuta integral din fibra de nuca de cocos si lemn de mahon. Ma bucur ca nu e motorizata ci condusa de doi indieni, ce vaslesc din greu, unul in spatele barcii si unul in fata barcii. E logic acum de ce suntem doar 12 turisti intr-o barca.

In Backwaters, cu barca pe canale


Backwaters este un paradis tropical, o intalnire adevarata cu mama natura in cele mai salbatice cotloane a ei. Plutind pe apa, respirand tot acest peisaj cu ochii, cu narile, cu mintea, am inteles ca linistea vine din om. Tot stresul ce l-am acumulat cu privire la vacanta asta si cea care urmeaza s-au risipit in cateva ore. Natura vie, miscarile line ale apei pe care trecem, nuantele florilor si fosnetul palmierilor mi-au oferit mai mult decat as fi avut nevoie. Peisajele si locurile ce le vad sunt de 1000 de ori mai frumoase decat ma asteptam. Sunt atat de fericita ca am ales sa fac excursia asta. Acum am inteles ca nimic nu este intamplator. Initial imi parea rau ca am ajuns sa fac excursia in Backwaters in ultima zi, dar acum stiu ca astazi aveam cea mai mare nevoie de ea!

Localnici in Kerala
Kerala-Backwaters-India

Banane prajite, micul meu dejun luat pe barca
banane-prajite-India

Pe langa noi trece o barca traditionala, fix ca a noastra
Cu-barca-traditionala-in-Kerala-Backwaters

Vad reflexii in apa
Kerala-Backwaters-India

O vila in mijlocul pustietatii
casa-in-Kerala

Satele, daca se pot numi asa, sunt formate din cateva case vopsite in culori vii ce le zaresti in padurea verde de plante exotice. Deseori le observi doar dupa ce auzi muzica ce canta din radiouri. Aici oamenii traiesc atat de izolat, atat de departe de civilizatie, de trafic, de noxe. Canalele din Kerala, natura bogata si viata simpla a satului sunt in perfecta armonie. Ghidul ne spune ca duc o viata linistita, fiind conectati si dependenti total de natura. Casele lor sunt ridicate cu piatra scoasa din apa, au acoperisuri de paie si frunze de palmieri, se hranesc cu peste si orez si majoritatea lucreaza pentru fabricile de medicamente, mai exact scot cu ligheane scoicile de pe fundul apei, pe care apoi le curata, le urca in camioane si sunt duse la macerat, de unde ies sub forma de pudra de calciu. Multi se ocupa si cu pescuitul (desi salinititatea apei este destul de ridicata, deci sunt putini pesti), fermierii au plantatii de condimente si mai sunt si cei ce lucreaza in industria nucii de cocos (fibra de cocos, pulpa de cocos, nuci de cocos) si terase de orez (Kerala este supranumita regiunea bolului de orez).
Coboram din barca in primul sat unde vom vizita localnicii. Nu sunt decat doua case inconjurate de multe plante verzi. La prima vedere, nimic deosebit. Ghidul ne prezinta familiile, apoi ne arata cu ce se ocupa. Majoritatea palmierilor de caju si nuca de cocos din curte, sunt infasurati in vite de piper. Acum vad pentru prima data cum arata piperul, supranumit si aurul negru al Indiei. Ghidul ne spune ca 95% din recolta de piper a Indiei provine din Kerala. Mai incolo vedem intinse pe jos pungi de plastic pe care sta piperul, uscandu-se la soare. Apoi ne sunt prezentate tufe de ghimbir si cardamon, vanilia, fructul din care provine nucsoara si arborele scortisor din care se taie scortisoara. Aha ... deci toate plantele astea verzi sunt de fapt condimente. Singura n-as fi ghicit nici intr-o mie de ani. Localnicii sunt prietenosi si ne invita in casele lor, apoi ne arata mica lor colectie de suveniruri facute din nuca de cocos. In cele din urma ghidul ne arata cum se fac franghii din fibrele de cocos si ne lasa si pe noi sa incercam. Vizita se apropie de sfarsit, asa ca ne luam ramas bun de la familiile primitoare si urcam din nou in barca, pornind spre alte locuri din Backwaters.

casa-in-kerala

Descopar boabe de piper
planta-piper

Invat cum sa fac franghii din fibra de cocos
viata-in-Backwaters-India

Visez la apa de nuca de cocos
cocotier-India

Spionez muncitorii ce scot scoicile din rau
viata-in-Backwaters-India

Trecem de pe rauri pe canalele mici si inguste despre care ghidul ne spune ca sunt facute de om pentru a usura traficul. Plutesc pe un rau verde, inconjurata de mii de flori. Senzatia e ca in filme. Locul este de o frumusete rara, insa pe masura ce inaintam barca se blocheaza din ce in ce mai des in plante si ghidul trece pe puntea din fata si da cu putere din vasle. Mai sar in ajutor si cativa turisti. Barca este mai multa blocata decat in miscare. Barbatii trag cu putere, isi canalizeaza toata forta si energia in vasle. Muschii li se contracta si sudoarea li se prelinge pe frunte, pe tample, pe gat. Sa depui asemenea efort fizic in bataia razelor de la pranz este epuizant. Insa fac totul pentru placerea turistului. 
Plutim pe canale pline cu flori
pe-canale-prin-Backwaters-India

Fetita imi arata fericita ca a rupt o floare.
Mama ei o cearta apoi!
pe-canale-prin-Backwaters-India

Cand 3 barbati isi unesc fortele, plutim mai departe
pe-canale-prin-Backwaters-India

Localnicii se intorc acasa 
pe-canale-prin-Backwaters-India

Pranzul il luam, asa cum ne-a promis si ghidul in gaspodaria oamenilor, in cel de al doilea sat in care oprim. Aici ne reunim cu restul gastii din autocarul de dimineata. Toti cei 40 de turisti suntem asezati la masa intr-o gradina verde, pe o terasa amenajata simplist, in mijlocul naturii. As face poze, dar mi-e rusine. Turistii nu sunt din cei mai prieteneosi, de exemplu in fata mea sunt 3 turiste din ceva tara musulmana, acoperite din cap pana in picioare in rochie neagra, lasand doar ochii la vedere. Ma analizeaza atent si susotesc intre ele. Le privesc si eu fiind curioasa cum vor manca cu voalul pe fata. 
Masa e servita de mai multi indieni ce ne aduc in numeroase recipiente mancare traditionala, orez si curry,  puse direct pe o fruza de bananier, servit cu roti. Mancarea e all you can eat, adica imediat ce termini un indian revine cu bolurile si iti mai pune pana zici stop. Nimeni nu se ridica flamand de la masa. Iar desertul consta in numeroase banane din productie locala, evident. Cea mai fericita sunt pentru bautura, apa de cocos face minuni pe caldurile astea. Oricum totul a fost yummy.

Barca noastra ancoreaza pe malul raului
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

Vad haine puse la uscat
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

Mananc de pe frunze de bananier
mancare-frunza-bananier-India

Dupa pranz pornim din nou pe canale si lacuri. Leganati de barca, imediat dupa masa, ne vine la toti sa dormim. Daca in prima ora toti eram super energici, cu smartphone-urile si aparatele foto atintite in toate directile, acum lumea se relaxeaza. Un grup de patru tineri joaca carti in spatele barcii. In fata mea o doamna citeste si casca constant. Un batran sforaie. Eu privesc pescarusi, broscute ce sar in apa, mai fac cate o fotografie din cand in cand si am impresia ca mai si atipesc pe alocuri. Soarele e atat de puternic incat chiar si sa tin ochii deschisi necesita un efort. Lacrimez continuu. Pacat ca nu mi-am luat ochelarii de soare.

Un observator modern in mijlocul pustietatii
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

O doamna striga ratele de pe marginea raului. 
Cred ca vrea  sa le dea de mancare.
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

Barcute mici, transporta oamenii pe canale
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

Instantanee rurale din viata de zi cu zi in Kerala
Kerala-cea-frumoasa-Sudul-Indiei

La revedere India, pe curand


Ajungem inapoi in satul de unde am pornit azi dimineata, la ora 5pm. Eu speram ca la ora asta voi fi la Hostel, dar am invatat deja ca in India notiunea timpul e masurata altfel, orele sunt doar cifre aproximative, pe care nimeni nu le i-a cu adevarat in serios. 
Urc in autocar franta. Realizez acum ca si sa stai si sa privesti peisaje paradisiace este obositor. Asa ca ultima bucata de drum intru intr-un somn adanc din care ma trezesc cu greu cand ajungem in fata Hostelului. Cobor ametita din autocar, ii dau 100 rupi bacsis lui Jonny pe care cred ca i-a meritat pe deplin si intru in panica cand vad ceasul. E aproape ora 7. Mai am doar 10 minute sa ajung la statia de autobuz. Imi iau rucsacul in graba, multumesc receptionerului, trag poseta pe umar si grabesc pasul spre port. Pe drum ma intalnesc total intamplator cu soferul de tuk tuk ce m-a dus ieri in excursie la sanctuarul de elefanti, asa ca-s fericita sa-l rog sa ma duca el rapid in statie. E incantat ca ne putem lua ramas bun asa cum se cuvine si ma ajuta cu bagajele sa urc in autobuz.  
Platesc 40 de rupi soferului si privesc pe geam ultimele cadre din India, in timp ce autobuzul goneste prin Ernakulum, in traficul de seara. Imi simt inima cum pusleaza cu presiune, sunt agitata pentru ce va urma, nostalgica pentru ce las in urma. Sunt inca aici si deja mi-e dor de India. Imi pare rau ca plec, mi-au mai ramas atatea de vazut, atatea de experimentat, dar in acelasi timp sunt profund recunoscatoare pentru prilejul de a fi aici si multumesc celor 300 de milioane de zei a Indiei, care m-au ferit de probleme si m-au ajutat in aceasta aventura! Pe curand, India!

😍 Apreciez comentariile voastre 😍

Citeste toate articolele despre India (click pe titlu pt a citi)


Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!

11 comentarii : Leave Your Comments

  1. Oaw, ce grozav trebuie sa fi fost sentimentul pe apele acelea, printre flori și frunze... Excelent ai descris. Acum caut sa vad ce ai facut in Malaesia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Malaezia inca nu e gata, urmeaza Hapi, momentan ma ocup cu scrisul, stii cum e .... dureaza :)))

      Ștergere
  2. Cu o deosebita placere am citit fiecare episod! Iti multumesc pentru ca m-ai dus si pe mine.. cititorul... cu tine in India :)
    Trist ca s-a terminat dar urmeaza... Malaiezia, nu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da Fabian, urmeaza Malaezia, inca nu s-a terminat. :)

      Ștergere
    2. Abia astept si povestile din Malaezia

      Ștergere
  3. Frumos! Ma bucur ca ai avut parte dd experienta asta. Sper sa ajung si eu in viata asta macar intr-un mic colt de Indie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Monica. Asta iti doresc si eu tie, sa ajungi macar o data in India!

      Ștergere
  4. Parca am urmarit un film bun. O senzatie excelenta. Multumesc!😊

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Corina pentru cuvintele frumoase. Sper sa ajungi in India, o sa-ti placa!

      Ștergere
  5. Alice, am citit cu sufletul la gura toata povestea, timp de doua seri. Chiar m-am simtit ca si cum as fi citit un roman, genul pe care nu vrei sa-l lasi pana nu-l termini. O experienta de viata cum putine pot fi, iar tu super-curajoasa! Imi plac calatoriile, insa nu stiu daca m-as fi descurcat in multe dintre situatiile descrise de tine. Pentru mine India clar nu e de mers singura, insa acum dupa ce am citit tot stiu ca vreau sa ajung acolo! Felicitari!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Ira pentru aprecieri. Daca te hotarasti sa mergi si ai intrebari nu ezita sa imi scrii. Sper ca ti-am deschis mai tare `apetitul` pentru India :)

      Ștergere

Faceți căutări pe acest blog

Jurnale de calatorie